Cancerul gastric: Ce simptome ar trebui să te alarmeze?
Cancerul gastric, cunoscut și sub denumirea de cancer la stomac, este o afecțiune medicală complexă și potențial mortală, caracterizată prin dezvoltarea unor formațiuni maligne la nivelul mucoasei gastrice. Deși incidența acestei boli a scăzut în ultimele decenii, ea rămâne în continuare una dintre cauzele importante de mortalitate prin cancer la nivel mondial.
Factorii care pot contribui la apariția cancerului gastric includ atât predispoziția genetică, cât și expunerea la anumiți factori de risc, precum stilul de viață nesănătos sau infecția cu Helicobacter pylori.
Este esențial ca informațiile despre simptomele care pot indica prezența cancerului gastric să fie cât mai clare și disponibile publicului larg.
Cauzele și factorii de risc ai cancerului gastric
Cancerul gastric își are originea în modificări maligne ce apar la nivelul celulelor care alcătuiesc mucoasa stomacului. Multe dintre aceste modificări sunt influențate de factori de risc specifici, unii putând fi controlați prin măsuri preventive, în timp ce alții sunt pur genetici sau legați de factori de mediu dificil de evitat.
Unul dintre principalii factori implicați în apariția cancerului gastric este infecția cu bacteria Helicobacter pylori. Această bacterie se poate stabili în mucoasa gastrică și poate declanșa o inflamație cronică, favorizând apariția unor leziuni precanceroase.
Există și factori de risc legați de stilul de viață și alimentație. O dietă bogată în alimente sărate, afumate sau murate poate crește riscul de cancer la stomac, deoarece substanțele chimice conținute de aceste produse pot irita mucoasa gastrică și pot duce la transformări celulare.
Consumarea în exces a alcoolului și fumatul sunt asociate cu creșterea riscului de cancer gastric, afectând integritatea țesuturilor stomacale și scăzând mecanismele naturale de protecție ale organismului.
La acestea se adaugă predispoziția genetică. Persoanele care au în familie cazuri de cancer gastric sunt mai predispuse să dezvolte la rândul lor această boală. Boli ereditare precum sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasă familială pot duce la un risc mai mare de cancer la stomac.
Factori precum vârsta înaintată și apartenența la anumite grupuri etnice pot, la rândul lor, crește probabilitatea de îmbolnăvire.
Pe lângă acești factori, trebuie menționată și condiția medicală numită gastrită atrofică, care se caracterizează prin subțierea mucoasei stomacale și apariția unor modificări la acest nivel. Această stare precanceroasă poate evolua în timp către forme de cancer, mai ales în lipsa unei monitorizări corespunzătoare.
Integrarea acestor informații în practica medicală și adoptarea unor măsuri adecvate de prevenție pot reduce semnificativ riscul de apariție a cancerului gastric.
Simptomele care ar trebui să te alarmeze
Deși cancerul gastric poate fi, în stadiile sale incipiente, asimptomatic sau asociat unor manifestări discrete, există anumite semne de avertizare care pot indica instalarea acestei boli. Unul dintre primele simptome întâlnite frecvent este disconfortul abdominal persistent, deseori descris ca o durere difuză în partea superioară a abdomenului.
Această durere poate fi ușor confundată cu o gastrită banală sau cu alte afecțiuni gastrointestinale, motiv pentru care multe persoane ignoră simptomul ori îl tratează superficial.
O altă manifestare care ar trebui să ridice semne de întrebare este senzația de balonare și sațietate prematură, chiar și atunci când se consumă cantități mici de alimente. Pacienții pot resimți o senzație de plenitudine și inconfort după doar câteva înghițituri, ceea ce poate duce, în timp, la scădere în greutate.
Aceasta poate fi accentuată și de pierderea poftei de mâncare, uneori însoțită de aversiune față de anumite alimente, în special carne sau alte preparate bogate în proteine.
Printre alte simptome importante se numără greața și vărsăturile. În unele cazuri, vărsăturile pot conține urme de sânge, indicând sângerări la nivelul mucoasei gastrice. Sângerările gastrice se pot manifesta și prin schimbări la nivelul scaunelor, acestea devenind de culoare neagră (melena).
Fatigabilitatea accentuată și apariția anemiei sunt alte semne ce pot fi asociate cu pierderea constantă de sânge din tubul digestiv.
Refluxul gastroesofagian persistent și arsura la stomac pot masca, în unele cazuri, evoluția unei leziuni maligne. Dacă aceste simptome se agravează progresiv sau nu răspund la tratamentul obișnuit, este esențială efectuarea unor investigații suplimentare.
Diagnostic și investigații necesare
Depistarea cancerului gastric într-un stadiu incipient are un impact major asupra eficienței tratamentului și prognosticului pe termen lung. De aceea, este esențial ca persoanele care prezintă simptome suspecte să se adreseze medicului gastroenterolog pentru o evaluare amănunțită.
Diagnosticul cancerului la stomac implică, de regulă, un set complex de investigații, menite să stabilească atât prezența leziunilor maligne, cât și stadiul bolii.
Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia) reprezintă principala metodă de evaluare. Medicul introduce un endoscop flexibil prin cavitatea bucală, pentru a vizualiza direct mucoasa esofagului, stomacului și duodenului.
În cazul în care se observă modificări suspecte, se recoltează biopsii pentru analiză histopatologică. Această procedură permite confirmarea diagnosticului de cancer gastric și ajută la diferențierea între diferite tipuri de tumori, cum ar fi adenocarcinomul sau limfomul gastric.
Pe lângă endoscopie, investigațiile imagistice, precum ecografia abdominală, tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN), pot oferi informații suplimentare despre localizarea și dimensiunea tumorii, precum și despre posibilele metastaze.
Uneori, medicul poate recomanda și o radiografie cu substanță de contrast (transit baritat), însă aceasta nu mai este atât de frecvent utilizată datorită preciziei superioare a endoscopiei.
Pentru a stabili cât de extins este cancerul și dacă a pătruns în structurile învecinate, poate fi necesară o examinare endoscopică cu ultrasunete (endoscopic ultrasound, EUS). Aceasta oferă date despre profunzimea tumorii în peretele gastric și despre eventualii ganglioni limfatici afectați.
Analizele de sânge, inclusiv markeri tumorali precum CA 72-4 și CA 19-9, pot fi utile în monitorizarea evoluției bolii, însă nu sunt suficiente pentru un diagnostic sigur.
Opțiuni de tratament și măsuri de prevenție
Tratamentul cancerului gastric variază în funcție de localizarea tumorii, stadiul bolii și starea generală de sănătate a pacientului. Între opțiunile terapeutice, intervenția chirurgicală ocupă un loc central. Gastrectomia parțială sau totală poate fi necesară pentru îndepărtarea secțiunii de stomac afectate și a ganglionilor limfatici din zonă.
În stadiile incipiente, când tumora este limitată la stratul superficial al mucoasei, se poate recurge la endoscopie terapeutică (rezecția endoscopică a mucoasei) ca modalitate minim invazivă de îndepărtare a leziunii.
Chimioterapia și radioterapia pot fi administrate înainte de intervenția chirurgicală (tratament neoadjuvant) pentru a micșora tumora sau după operație (tratament adjuvant) pentru a distruge celulele maligne rămase. Aceste terapii pot fi folosite și în stadii avansate, pentru a ameliora simptomele și a încetini progresia bolii.
În ultimii ani, imunoterapia și terapiile țintite au început să joace un rol tot mai important în tratamentul cancerului gastric, oferind speranță pacienților cu forme rezistente la tratamentele clasice.
Prevenția se bazează pe identificarea și controlul factorilor de risc. Un stil de viață echilibrat, care include o alimentație bogată în fructe, legume și fibre, poate proteja stomacul de apariția leziunilor precanceroase. Limitarea consumului de sare, produse afumate și murate este la fel de importantă, întrucât acestea sunt asociate cu un risc crescut de cancer gastric.
Evitarea fumatului și reducerea consumului de alcool pot contribui substanțial la scăderea probabilității de a dezvolta această boală.
Controlul infecției cu Helicobacter pylori reprezintă un alt element esențial de prevenție. Testarea și, în cazul unui rezultat pozitiv, tratarea acestei bacterii pot reduce inflamația cronică și riscul apariției leziunilor gastrice.
Controalele medicale regulate, mai ales la persoanele cu antecedente familiale de cancer gastric, pot ajuta la depistarea precoce a oricăror modificări suspecte.
Cancerul gastric este o problemă de sănătate serioasă, dar diagnosticarea timpurie și adoptarea unui stil de viață echilibrat pot crește semnificativ șansele de vindecare. Recunoașterea simptomelor de alarmă, precum disconfortul abdominal persistent, sațietatea prematură, pierderea în greutate și eventualele sângerări digestive, reprezintă primul pas spre un diagnostic corect.
Evaluările periodice, testarea pentru Helicobacter pylori și controlul factorilor de risc pot preveni apariția leziunilor maligne sau pot favoriza depistarea bolii în stadii incipiente, când tratamentul este mult mai eficient.