Balonare, constipație, sânge în scaun: Poate fi un semn de cancer colorectal?

Balonarea, constipația și prezența sângelui în scaun sunt simptome pe care mulți oameni le experimentează la un moment dat în viață. În cele mai multe cazuri, acestea pot fi asociate unor afecțiuni mai puțin grave, precum hemoroizii sau sindromul de colon iritabil.

Cu toate acestea, atunci când aceste manifestări se repetă frecvent sau devin tot mai accentuate, este esențial să le acordăm o atenție deosebită, pentru că pot semnala o problemă mai serioasă, precum cancerul colorectal.

În prezent, cancerul de colon și rect a devenit una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial, incidența crescând îngrijorător în rândul adulților, inclusiv în categoria de vârstă sub 50 de ani.

Această creștere subliniază importanța informării corecte și a efectuării periodice de controale medicale, mai ales când apar semne precum balonare persistentă, constipație de lungă durată sau scaune cu sângerări vizibile.

Ce este cancerul colorectal și de ce apar simptome precum balonarea, constipația și sângerările?

Cancerul colorectal reprezintă o afecțiune malignă ce poate apărea la nivelul colonului (secțiunea principală a intestinului gros) sau al rectului (partea finală a intestinului, înainte de anus).

În multe situații, această formă de cancer se dezvoltă din polipi precanceroși, formațiuni anormale de țesut care cresc pe mucoasa intestinală. Polipii pot rămâne mult timp nedetectați, iar pe măsură ce se modifică, pot deveni maligni, ducând la apariția cancerului.

Principalele simptome care pot sugera instalarea cancerului colorectal includ balonarea, constipația și prezența sângelui în scaun. Balonarea cronică poate fi cauzată de obstrucția parțială a intestinului, determinată de tumori care îngustează lumenul colonului. Acumularea de gaze și materii fecale duce la disconfort și la senzația de „abdomen umflat”.

Constipația persistentă poate avea legătură cu modificările de tranzit intestinal cauzate de tumori sau de prezența polipilor. Când acestea blochează parțial tranzitul, evacuarea scaunului devine dificilă, iar persoana afectată poate resimți un disconfort accentuat.

Sângele în scaun este un semnal de alarmă important. El poate apărea fie sub formă de dungă roșu-închis sau roșu deschis pe hârtia igienică, fie sub formă de cheaguri sau de colorare închisă a scaunului (scaun de consistență păstoasă, negricioasă, cunoscut sub numele de melena). Acesta indică sângerări la nivelul tubului digestiv.

În cazul cancerului de colon, sângerarea se poate datora ruperii mucoasei fragilizate de tumori sau ulcerării unei formațiuni canceroase. Nu orice scaun cu sânge înseamnă cancer colorectal: și alte afecțiuni, precum fisurile anale ori hemoroizii, se manifestă prin sângerări. Din acest motiv, un consult medical specializat este esențial pentru a stabili diagnosticul corect.

Odată ce apar primele semne — balonare, constipație, sânge în scaun — devine critic să vă adresați unui medic gastroenterolog sau oncolog, mai ales dacă aceste simptome se mențin pe termen lung.

Uneori, chiar și scăderea inexplicabilă în greutate, oboseala marcată și modificările subite ale tranzitului intestinal pot fi semne care să justifice un consult. Cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de succes în tratarea cancerului colorectal.

Factorii de risc și alte simptome asociate cu cancerul colorectal

Pentru a înțelege mai bine de ce pot apărea simptome precum balonarea, constipația și sângerările la nivelul tractului digestiv, este util să cunoaștem factorii de risc. Printre cei mai importanți se numără:

• Vârsta: Riscul de cancer colorectal crește odată cu înaintarea în vârstă, în special după 50 de ani. Cu toate acestea, cazurile la persoane mai tinere nu sunt excluse, mai ales pe fondul altor factori predispozanți.

• Istoricul familial și genetic: Dacă există rude de gradul I cu cancer de colon sau rect, riscul crește semnificativ. Anumite boli genetice, cum ar fi polipoza adenomatoasă familială (PAF) sau sindromul Lynch, pot predispune la apariția timpurie a cancerului colorectal.

• Stilul de viață: Alimentația bogată în grăsimi animale, consumul frecvent de carne roșie și produse procesate, lipsa fibrelor din dietă și consumul de alcool pot favoriza apariția cancerului de colon. Sedentarismul și obezitatea sunt asociate cu un risc crescut.

• Boli inflamatorii intestinale: Persoanele care suferă de colită ulcerativă sau boala Crohn prezintă o susceptibilitate mai mare de a dezvolta cancer colorectal, mai ales dacă inflamația este de lungă durată și nu este ținută sub control.

Pe lângă balonare, constipație și sângele în scaun, alte simptome pot include diaree alternantă cu constipație, crampe abdominale persistente, scădere inexplicabilă în greutate și slăbiciune generală.

Uneori, pot apărea episoade de anemie (detectată prin analize de sânge), ca urmare a sângerărilor cronice la nivelul mucoasei intestinale.

Este de reținut că multe dintre aceste semne sunt comune și altor afecțiuni benigne. De pildă, sindromul colonului iritabil poate determina balonare și disconfort, iar hemoroizii pot cauza sângerări.

Atunci când un simptom este persistent, se agravează sau apare în combinație cu alte semne de alarmă, este indicat să consultați medicul.

Specialiștii subliniază că primele stadii ale cancerului colorectal pot fi asimptomatice, motiv pentru care screeningul este foarte important. După vârsta de 50 de ani, colonoscopia de rutină, testele de sânge ocult în scaun și alte investigații specifice trebuie efectuate periodic, chiar și în lipsa unor simptome evidente.

Dacă aveți un istoric familial de cancer de colon sau rect, este posibil să fie recomandat să începeți testele de screening mai devreme. Prin depistarea precoce a polipilor precanceroși, se poate preveni transformarea lor în leziuni maligne.

Analize și investigații utile: Cum se stabilește diagnosticul?

Atunci când o persoană prezintă balonare, constipație sau scaun cu sânge, medicul va efectua în primă fază un examen clinic și o anamneză detaliată, în care se discută istoricul familial și obiceiurile de viață. Ulterior, se pot recomanda diverse investigații:

• Analize de sânge: Medicul poate solicita hemoleucograma completă pentru a evalua dacă există anemie, care poate fi un semnal indirect al unor sângerări interne cronice. Se pot măsura markeri tumorali, cum ar fi antigenul carcinoembrionar (CEA), deși acesta nu este întotdeauna specific și nu înlocuiește testele imagistice.

• Testul pentru sânge ocult în scaun (FOBT sau FIT): Aceste teste detectează urmele microscopice de sânge care pot fi prezente în materiile fecale. Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat cancer colorectal, dar indică necesitatea unor investigații suplimentare, precum colonoscopia.

• Colonoscopia: Este considerată „standardul de aur” în diagnosticarea bolilor colonului. Prin introducerea unui endoscop (un tub flexibil cu o cameră video mică) în rect și de-a lungul colonului, medicul poate identifica direct prezența polipilor, a leziunilor sau a altor anomalii. Dacă se depistează polipi, pot fi extrași (polipectomie) și trimiși pentru examinare histopatologică.

• Rectosigmoidoscopia flexibilă: Aceasta este o procedură similară cu colonoscopia, dar explorează doar partea inferioară a colonului (rect și colon sigmoid). Poate fi utilă în depistarea tumorilor situate în zonele terminale ale intestinului gros.

• Investigații imagistice: În completarea endoscopiei, se pot face tomografii computerizate (CT) sau rezonanță magnetică nucleară (RMN) pentru a evalua extensia tumorii și eventualele metastaze. Uneori se recomandă și ecografie endorectală, mai ales pentru cancerul rectal, pentru a vedea cât de profund pătrunde tumora în peretele rectului.

Diagnosticul cert de cancer colorectal se stabilește după analiza histopatologică a țesutului suspect. De cele mai multe ori, fragmente de țesut sunt prelevate în timpul colonoscopiei și examinate la microscop. Rezultatele oferă informații despre stadiul bolii și tipul exact de leziune.

Este important de subliniat că un diagnostic precoce mărește considerabil șansele de succes în tratamentul cancerului colorectal.

De aceea, dacă vă confruntați în mod repetat cu balonare, constipație de durată sau sângerări în scaun, nu amânați vizita la medic. Nu toate aceste simptome înseamnă cancer, dar este esențial să aflați cauza exactă pentru a urma un tratament adecvat.

Balonarea persistentă, constipația rebelă la tratament și prezența sângelui în scaun sunt semnale de avertizare importante. Ele pot indica afecțiuni digestive comune, dar pot fi și semne ale unor probleme grave, precum cancerul de colon și rect.

Prin educație medicală, atenție la propriul organism și colaborare cu un specialist, puteți identifica la timp orice anomalie și puteți lua măsurile necesare pentru a vă proteja sănătatea.