
Infecția cu scabie transmisă sexual este o problemă de sănătate des întâlnită, dar adesea trecută cu vederea. Mulți oameni o confundă cu alte boli de piele sau cu reacții alergice, ceea ce duce la întârzieri în diagnostic și tratament.
Scabia este provocată de un parazit microscopic numit Sarcoptes scabiei, care sapă galerii în piele și produce mâncărimi intense, mai ales noaptea. Deși poate fi transmisă prin contact apropiat, forma care apare frecvent la adulți este cea asociată cu contactul sexual.
Afectează atât bărbați, cât și femei, indiferent de vârstă sau statut social. Nu este o boală a igienei precare, așa cum cred mulți, ci o infecție parazitară care se răspândește ușor prin atingere directă, inclusiv în timpul actului sexual. Din acest motiv, scabia transmisă sexual intră în categoria infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS).
Semnele clasice includ mâncărimi intense, erupții cutanate și mici bubițe sau linii fine pe piele. Zonele cel mai frecvent afectate sunt mâinile, zona inghinală, fesele și regiunea genitală. Netratată, boala poate persista luni de zile și se poate transmite rapid partenerilor sexuali.
Ce este scabia transmisă sexual și cum apare?
Scabia este o infecție parazitară a pielii produsă de acarienii Sarcoptes scabiei. Femela acestui parazit sapă tuneluri în stratul superficial al pielii, unde depune ouă. Procesul provoacă inflamație, reacție imună și mâncărimi severe.
Când vorbim de scabie transmisă sexual, accentul cade pe modul de transmitere. Parazitul trece de la o persoană la alta prin contact piele pe piele, iar contactul sexual este o cale extrem de frecventă.
Cum se transmite scabia în context sexual:
- Prin contact direct și prelungit piele pe piele.
- În timpul actului sexual vaginal, anal sau oral.
- Prin dormitul în același pat, chiar și fără contact sexual.
- Mai rar, prin lenjerie sau prosoape folosite imediat după o persoană infectată.
Scabia nu se transmite prin scaune de toaletă sau prin strângeri de mână scurte. Totuși, în cupluri sau în comunități apropiate, se răspândește extrem de ușor.
Zonele afectate frecvent:
- Organele genitale (penis, scrot, labiile mari și mici).
- Fesele și partea interioară a coapselor.
- Zona ombilicală și pliurile pielii.
- Spațiile dintre degete.
De aceea, mulți pacienți o percep inițial ca pe o boală exclusiv sexuală, deși în realitate se poate lua și prin alte forme de contact apropiat.
Simptomele infecției cu scabie transmisă sexual
Simptomele apar la 2-6 săptămâni după prima infestare. În cazul unei reinfestări, reacția poate apărea mult mai rapid, chiar în câteva zile.
Cele mai frecvente semne:
- Mâncărimi intense, mai ales noaptea: provocate de mișcarea paraziților și de reacția alergică a organismului.
- Eritem și erupții cutanate: pielea devine roșie, cu mici bubițe sau vezicule.
- Linii fine, albicioase sau gri: semnele tunelurilor săpate de parazit.
- Leziuni secundare: zgârieturile cauzate de scărpinat pot duce la infecții bacteriene.
Zonele cele mai afectate în infecția sexuală:
- Penis, scrot, zona pubiană.
- Labiile și zona vaginală externă.
- Fese și partea inferioară a abdomenului.
- Spațiile dintre degete și încheieturile.
Scabia poate fi confundată cu alte afecțiuni: dermatite alergice, eczeme, infecții fungice sau chiar herpes genital. Din acest motiv, este importantă evaluarea de către medic dermatolog sau specialist în boli cu transmitere sexuală.
Cauzele și factorii de risc în scabia transmisă sexual
Deși scabia nu este legată direct de lipsa igienei, există factori care cresc riscul de a o contacta.
Cauzele directe:
- Infestarea cu acarianul Sarcoptes scabiei.
- Contactul prelungit și direct cu pielea unei persoane infectate.
- Raporturi sexuale neprotejate sau multiple partenere/parteneri.
Factori de risc importanți:
- Viață sexuală activă cu parteneri multipli.
- Locuitul în spații comune (cămine, centre de îngrijire, penitenciare).
- Imunitate scăzută (pacienții cu HIV, boli cronice).
- Neprezentarea la medic la primele semne și transmiterea involuntară către alții.
Este important de subliniat că scabia poate afecta pe oricine. Nu ține cont de statut social sau de igiena personală. Singura condiție este contactul direct cu o persoană infectată.
Diagnosticarea scabiei transmise sexual
Pentru un diagnostic corect, consultul medical este important. Autotratamentul bazat pe creme obișnuite pentru iritații nu funcționează și doar amână rezolvarea.
Cum se stabilește diagnosticul:
- Examinare clinică: medicul observă leziunile tipice: bubițe, erupții, tunele.
- Raclaj cutanat: se iau fragmente de piele pentru identificarea parazitului la microscop.
- Dermatoscopie: o metodă modernă de vizualizare a galeriilor parazitului.
Diferențierea de alte boli:
- Eczeme alergice.
- Infecții fungice (candidoză).
- Herpes genital.
- Psoriazis inversat.
Un diagnostic corect asigură un tratament eficient și previne transmiterea mai departe.
Opțiuni de tratament pentru infecția cu scabie transmisă sexual
Tratamentul scabiei este simplu, dar trebuie urmat corect. Se adresează atât pacientului, cât și tuturor persoanelor cu care a avut contact apropiat în ultima perioadă.
Tratament medicamentos:
- Permetrin 5% cremă: aplicat pe tot corpul, de la gât în jos, inclusiv zona genitală.
- Ivermectină orală: folosită în cazuri severe sau atunci când tratamentul local nu e eficient.
- Benzoat de benzoil, sulf precipitat sau crotamiton: alternative în anumite situații.
Recomandări practice:
- Se aplică crema seara, se lasă 8–12 ore și apoi se spală.
- Tratamentul se repetă după 7 zile pentru a distruge larvele rămase.
- Toți partenerii sexuali trebuie tratați simultan, chiar dacă nu au simptome.
Măsuri complementare:
- Spălarea hainelor, lenjeriei și prosoapelor la temperaturi ridicate.
- Obiectele care nu pot fi spălate se sigilează în saci timp de 72 de ore.
- Evitarea contactului sexual până la finalizarea tratamentului.
Prevenția reinfectării și protejarea partenerilor
Prevenția este la fel de importantă ca tratamentul. Dacă măsurile nu sunt respectate, scabia poate reveni rapid.
Ce trebuie făcut pentru prevenție:
- Tratarea simultană a tuturor persoanelor din aceeași locuință.
- Informarea partenerilor sexuali recenți pentru a evita răspândirea.
- Igiena corectă a lenjeriei și hainelor.
- Evitarea contactelor sexuale neprotejate cu persoane necunoscute.
Mituri de evitat:
- Scabia NU dispare singură.
- Nu se tratează cu creme obișnuite pentru mâncărimi.
- Igiena personală bună NU este suficientă pentru a o preveni.
Conștientizarea și comunicarea deschisă cu partenerul sunt cheia în gestionarea acestei infecții.
Infecția cu scabie transmisă sexual este o afecțiune parazitară frecventă, dar tratabilă. Cauzată de acarianul Sarcoptes scabiei, se transmite prin contact direct, în special în timpul actului sexual. Simptomele includ mâncărimi intense, erupții și leziuni cutanate, adesea localizate în zona genitală.
Un diagnostic corect și un tratament urmat cu strictețe pot duce la vindecare completă. Este important ca și partenerii să fie tratați simultan și ca măsurile de igienă să fie respectate pentru a preveni reinfectarea.
Dacă apar semne sugestive, nu amâna vizita la medic. Scabia nu este un motiv de rușine, ci o problemă medicală care are soluții clare și eficiente. Informează-te corect, protejează-ți sănătatea și ai grijă și de partenerul tău.